Bine ați venit!

1. “Libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea celuilalt!”, a spus John Stuart Mill, un filosof britanic al epocii victoriene, unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai secolului XIX, cu contribuții importante la dezvoltarea filozofiei utilitariste. John Stuart Mill a venit cu o nouă perspectivă asupra conceptului de libertate: Libertatea este rodul unei lupte pe care omenirea o poartă, probabil, de la Adam si Eva. Mai întâi în confruntarea cu natura, mai apoi în confruntarea cu semenii. De atunci, de la începuturi, această veşnică luptă se perpetuează şi pare să nu mai aibă sfârşit.

Lucrarea „Despre libertate” este unul dintre textele de referință ale doctrinei liberale, reprezentând, în fond, un tratat despre libertate. Cartea explorează natura și limitele puterii care poate fi exercitată în mod legitim de către societate asupra individului. Mill dezvoltă un principiu fundamental conform căruia fiecare are dreptul de a acționa precum dorește, în condițiile în care faptele sale nu îi afectează pe ceilalți.

Mill apără cu o convingere puternică libertatea de exprimare, aceasta fiind o condiție necesară pentru progresul intelectual și social. Nu putem fi niciodată siguri, afirmă el, că o idee nespusă nu conține elemente utile.

Constrângerea asupra unei persoane nu poate apărea din dorința de a-i impune concepții ale altora cu privire la modul de viață ori la conduită. Singura manieră prin care se poate încerca schimbarea unui individ este discuția de orice fel (fie ea mustrare, rugăminte sau implorare), întrucât „asupra lui însuși, (…) individul este suveran”. În concluzie, Mill afirmă că societatea are mai multe de câștigat dacă respectă libertatea individuală. Atâta timp cât faptele unei persoane nu au consecințe negative asupra alteia, aceasta trebuie lăsată să trăiască după propriile reguli și nu după norme impuse din exterior.

De ce ”Libertatea ta se termină atunci când o încalci pe a mea”? Pentru simplul fapt că exercitarea libertăților ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.

De aceea, regăsim și în textul Constituției art. 30 alin. (6) faptul că: ”Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.”, iar la alin. (7): ”Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.”

De asemenea, Codul Civil reglementează la art. 15 abuzul de drept: ”Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe.”

Era necesar să fie deschis drumul posibilității sancționării acelor persoane care ar abuza de drepturile lor, folosindu-le într-un alt sens decât cel pe care legea îl recunoaște. În speță, atunci când în numele libertății de exprimare, o persoană urmărește să aducă atingeri imaginii sau reputației unei alte persoane, se încalcă limitele liberei exprimări. Legea română recunoaște un drept numai dacă este exercitat în scopul de a satisface interesele personale, materiale și culturale, în acord cu interesul comunitar, potrivit legii și regulilor de conviețuire socială.

Să nu uităm că libertatea înseamnă și răspundere.

2. În schimb, solidaritatea ta nu ar trebui să se termine atunci când se termină a mea. Acest principiu ne aduce aminte că e o calitate și o obligație aceea de a fi OM, nu faptul că suntem dintr-o anumită profesie. De multe ori, uităm că, înainte de a fi juriști, economiști, it-iști, ingineri sau muncitori, suntem, în esență, oameni. Iar oamenii trăiesc într-o societate în care e nevoie atât de juriști, cât și de it-istul care se ocupă de echipamentele necesare sau de muncitorul de lângă noi. Ce ne-am face fără instalator sau electrician?

Solidaritatea oamenilor definește gradul de civilizație al unei societăți, respectul, atenția față de celălalt.

Așadar, nu uitați că undeva, într-un colț de țară, pe o stradă încă luminată, într-o zi de primăvară sau de iarnă atât de rece se află un om. Fiți solidar cu el pentru că și dvs. veți avea nevoie de solidaritatea lui la un moment dat.

În momentul în care vom uita de principiile morale din noi, în momentul în care dreptul forței va predomina, vom pierde forța dreptului și nu vom mai trăi într-o societate de oameni, vom încerca să supraviețuim într-o adunătură de indivizi-umbre.

O zi cât mai frumoasă, oameni buni!

Cu mulțumiri d-lui Lucian Florescu.

 

Mihai Florian Dumitrescu,

fiul lui Gabriel Dumitrescu (”meșterul”) și al Valericăi-Petra,

29.10.2017, update: 01 decembrie 2017

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *