Poate aplica Poliția locală amenzi cu privire la Codul Rutier (O.U.G. 195/2002)?

1. În primul rând, vreau să precizez că rămân adeptul principiului conform căruia toți cetățenii trebuie să respecte legea, regulile din orice domeniu, să aibă un comportament adecvat. De asemenea, trebuie să existe legalitatea incriminării, iar cel sancționat să aibă dreptul de a se apăra împotriva oricărui abuz, să poată solicita îndreptarea oricărei erori.

De aceea, este atât de necesar să avem agenți constatatori competenți, bine pregătiți, cu respect față de lege, dar și față de drepturile cetățenilor. Purtarea unei uniforme nu dă dreptul nici unei persoane de a avea un comportament superior, ea implică profesionalism, decență, responsabilitate.

În acest sens, utilizarea unor agenți constatatori ai Poliției Locale lipsiți de pregătire, cu studii minime, cu o educație îndoielnică, nu poate duce la o legalitate a incriminării și pot da chiar eu un astfel de exemplu cu un agent al Poliției Locale Ploiești care a sancționat abuziv, pentru o așa zisă ”staționare interzisă”, un șofer aflat într-un autoturism care avea semnul pentru persoane cu dizabilități, șofer aflat în căutarea unui loc de parcare special amenajat pentru persoanele cu dizabilități, locuri ce erau ocupate de persoane lipsite de bun simț și fără vreo dizabilitate, dar care erau și sunt protejate încă, din păcate, de către aceiași agenți ai Poliției Locale Ploiești.

O reducere a vitezei pentru a căuta un astfel de loc de parcare special destinat persoanelor cu dizabilități NU echivalează cu o staționare sau o parcare, este evident pentru noi, dar NU și pentru unii agenți ai Poliției Locale, agenți care fac de rușine orice uniformă.

De bun simț este să ajuți atunci când vezi un autoturism pe care se află semnul pentru persoanele cu dizabilități, așa cum se întâmplă în unele țări, mult mai civilizate decât noi, este adevărat, dar o să primim din nou replica că nu este trecut acest aspect în fișa lor de post…

Pentru astfel de situații este destinat acest articol care sper să fie de folos.

Repet: Nu uitați să îi respectați pe agenții care își fac datoria! Aceștia trebuie să primească sprijinul și respectul nostru pentru a-i face pe ceilalți să înțeleagă ce ne dorim în țara noastră.

2. Fiți bine pregătiți! Nu porniți o luptă doar de dragul de a lupta cu o nedreptate.

Nu uitați că e bine să fiți bine pregătit, eventual asistat de către un jurist pentru că, indiferent câtă dreptate aveți pe fond, puteți pierde pentru că ați neglijat un anumit aspect, iar partea adversă, asistată de multe ori de proprii consilieri juridici, poate invoca o excepție și să pierdeți procesul.

De asemenea,  trebuie să aveți în vedere că, în cazul în care partea adversă angajează un avocat, iar dvs veți pierde procesul, veți suporta și onorariul avocatului angajat, iar aceste onorarii depășesc, de multe ori, cuantumul amenzii contravenționale.

Eu vă recomand să nu semnați procesul verbal de contravenție în cazul în care agentul refuză să consemneze în procesul verbal de constatare obiecțiile dvs (are această obligație legală) și să precizați verbal motivul refuzului. De asemenea, e bine să căutați un martor care să vă susțină ulterior în instanță şi care să asiste şi la discuţiile dvs cu agentul respectiv.

Procesul-verbal va fi comunicat la domiciliu și veți putea formula plângerea contravențională. Nu uitați de respectarea termenului legal de 15 zile de depunere a plângerii contravenționale.

Aveți un exemplu de plângere contravențională pe linkul acesta.

În plus față de modelul de plângere contravențională de mai sus, puteți solicita instanței, pe lângă anularea procesului verbal şi a efectelor produse de procesul verbal contestat, ca şi acţiune principală, transformarea amenzii contravenţionale în avertisment având în vedere motivaţia prezentată,  în subsidiar. Deși va părea că vă recunoașteți vina solicitând transformarea amenzii contravenţionale în avertisment, e bine să formulați și această cerere, în subsidiar, dacă nu aveți un martor sau dacă dvs considerați că, deși ați fost sancționat pe nedrept, nu puteți administra suficiente probe care să fie concludente în speța dvs.

De asemenea, nu uitați că aveți și dreptul de ablațiune, conform căruia contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator  făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

3. Temeiul de drept. Aspecte legislative pe care le puteți invoca.

Evident că vă veți întemeia plângerea contravențională pe dispozițiile OG nr. 2/2001, actul normativ care reglementează regimul contravențiilor.

Având în vedere că procesul verbal de constatare a contravenției vizează OUG 195/ 2002, veți face referire și la prevederile acestei ordonanțe de urgență, numită și Codul Rutier.

De asemenea, vă recomand să invocați și Decizia ÎCCJ nr. 11/2017, dar și cauza Anghel impotriva Romaniei, cererea nr. 28183/03 CEDO (cedo-28183-03), pentru încălcarea prezumției de nevinovăție într-o procedură contravențională (este publicată pe site-ul oficial al Curții Europene a Drepturilor Omului, dar o puteţi descărca si de aici cedo-28183-03).

Conform OG nr. 2/2001:

– ”Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de cel mult două luni de la data aplicării sancțiunii.”, conform art. 14, alin. (1);

– ”Contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele ANUME prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori.”, conform art. 15, alin. (1). În consecință, nu oricine poate încheia un proces verbal de constatare.

– Conform art. 16, procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie să cuprindă în mod obligatoriu anumite elemente (e bine să le citiți cu atenție), printre care și posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea, dar și obligația agentului constatator de a aduce la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile trebuie consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte mențiuni”, sub sancțiunea nulitatii procesului-verbal, conform alin. (7) al art. 16.

– Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitatea fiind constatată și din oficiu, conform art. 17.

– Procesul-verbal trebuie să fie semnat pe fiecare pagină atât de agentul constatator, cât și de contravenient, iar în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va menționa acest aspect care trebuie să fie confirmat de cel puțin un martor care nu poate fi un alt agent constatator, conform prevederilor art. 19.

– Plângerea suspendă executarea, conform art. 32 alin. (3).

Conform OUG 195/ 2002 (Codul Rutier):

– Principala prevedere care are legătură cu articolul de față este cea a art. 109 alin. (1) din O.U.G. 195/2002 potrivit căreia ”Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de către poliţistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către poliţiştii de frontieră.” Întrebare: sunt menționați așa zișii polițisti locali? Evident că NU. A fi ”polițist local” nu echivalează  cu noțiunea de ”polițist rutier”.

Prin Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 este prevăzut în art. 177 alin. (2) faptul că polițiști rutieri sunt ofițerii și agenții de poliție specializați și anume desemnați prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române.

În concluzie, dacă pe procesul verbal de sancționare întocmit de către un polițist local figurează ca temei legal de sancționare prevederile O.U.G. 195/2002, puteți invoca necompetența acestuia raportată la prevederile art. 109 alin. (1) din O.U.G. 195/2002 și a art. 15 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001. Polițiștii locali nu pot sancționa având ca temei O.U.G. 195/2002, pot invoca o hotărâre de consiliu local care îi abilitează.

De aceea, consider că pentru a STOPA această confuzie în privința așa zișilor polițiști care, de fapt, NU sunt polițiști, în adevăratul sens al cuvântului, Poliția Locală ar trebui să primească altă denumire. S-a propus ”Garda Locală”, dar nu este esențială denumirea, consider că este necesar să fie clarificat acest aspect legislativ precizat mai sus.

Prin Decizia ÎCCJ nr. 11/2017, pronunțată în ședință publică în data de 19 iunie 2017, decizie pe care o puteți regăsi și aici , Înalta Curte de Casație și Justiție a decis admiterea  recursului în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, a stabilit: “În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 39, art. 102 alin. (1) pct. 14 și art. 105 pct. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la dispozițiile art. 7 lit. h) din Legea poliției locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, doar agentul constatator din cadrul poliției rutiere are competența de a solicita proprietarului sau deținătorului mandatat al unui vehicul comunicarea identității persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, precum și de a aplica sancțiunile contravenționale prevăzute de lege, în cazul necomunicării relațiilor solicitate”.

În cauza Anghel împotriva României, Cererea nr. 28183/03, pe care o puteti descărca aici, cedo-28183-03 , Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia întâi), a pronunțat o hotărâre prin care a declarat cererea admisibilă în  privința capătului de cerere privind caracterul inechitabil al acțiunii  în  constatarea  unui  proces-verbal  de  contravenție.

Ca jurisprudență, precizez faptul că unele plângeri contravenționale au fost admise tocmai pentru că s-a apreciat că Poliția Locală NU poate sancționa contravențional referitor O.U.G. 195/2002 neavând competența necesară, dar există și instanțe care au respins plângerile contravenționale apreciind că agenții Poliției Locale pot sancționa contravențional la O.U.G. 195/2002.

Baftă multă!

 

O zi cât mai frumoasă!

Mihai Florian Dumitrescu

21 decembrie 2017

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *